Ultima frunza a picat
Prietenia noastra s-a destramat
Si sincer imi plange inima
Erai cea mai buna prietena a mea
Ai plecat ca o adiere
M-ai lasat invaluita de durere
Mi-ai lasat peste suflet o ploaie rece
Care niciodata nu mai trece
Soarele pentru mult timp s-a ascuns
Racoarea in inima mii-a patruns
Ai zburat din viata mea ca vara
Peste mine s-a lasat neputinta si seara
M-ai lasat ca pe un copac gol
Iar acum stau intinsa pe sol
Si privesc cerul inorat
Si ma intreb.de ce ai plecat?
Numai natura ma alina
Numai a soarelui stearsa lumina
Numai o pasare ce-a mai ramas
Ce-mi canta cu un duios glas.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu